28 iunie - 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică

Astăzi se împlinesc 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică, în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, transmis României de URSS, comunică MOLDPRES.

Pe 28 iunie 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma unui ultimatum transmis de guvernul sovietic cu două zile mai devreme.



Ultimatumul a invocat pretinse drepturi istorice asupra Basarabiei, teritoriu anexat de Imperiul Țarist în 1812 și revenit la România în 1918, prin decizia Sfatului Țării de la Chișinău.

Uniunea Sovietică a adăugat și revendicarea nordului Bucovinei, teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Imperiul Rus, ci din Imperiul Austro-Ungar până în 1918.



Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței, alianța temporară între Germania nazistă și URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939) – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate.

Pe 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului și despre acceptarea acestuia de către București.

În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orașe cheie – Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă – trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14:00.



Nordul Bucovinei, Ținutul Herta, nordul și sudul Basarabiei au fost incorporate, de către Stalin, RSS Ucrainene.

Guvernul român a căutat să evite, chiar dacă doar temporar, un război cu Uniunea Sovietică. Ca urmare, toate instalațiile militare au fost cedate fără a fi distruse și fără a se trage un singur foc de armă, armata română având ordine stricte să nu răspundă niciunei provocări.

Dintr-o populație de 3.776.000 de locuitori, (în conformitate cu rezultatele recensământul din 1930), în teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici români. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat în România în cele câteva zile care au urmat după 28 iunie.



 La 2 august 1940 – RSSA Moldoveneasca – ce făcea deja parte din componența URSS – a fost împărțită în două: o parte a fost incorporată Ucrainei, cealaltă a fost alipită restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldovenească.

La 7 august 1940, a fost creata regiunea Cernăuti, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a judeţului Hotin (Khotyn) din Basarabia

Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați.

După anexarea teritoriilor la 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă.

Între 1940 si 1950, conform recensămintelor oficiale efectuate de autoritățile rusești, o treime din populația românească a dispărut; de la 3.200.000 în 1940, au mai rămas doar 2.229.000 în 1950.

28 iunie este o zi neagră în care românii din Basarabia și-au pierdut identitatea

Una dintre cele mai grave consecințe ale ocupației a fost tentativă sistematică de deznaționalizare a populației românești din Basarabia. Limba română a fost înlocuită în documente cu „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic, iar istoria și cultura românească au fost rescrise conform dogmelor sovietice.

Prin aceste metode, sovieticii au urmărit nu doar controlul politic și economic al teritoriului, ci și distrugerea legăturii culturale și spirituale a Basarabiei cu România. Generații întregi au crescut sub o istorie falsificată, iar memoria colectivă a fost alterată.